AUREL ANGHEL:BUNICUŢI ŞI NEPOŢEI

 SCRISOARE
Sticla asta minunată
Tot frumoasă te arată
Ieri cand te-am văzut am vrut
Să te prind, să te sărut
Şi în braţe să te strâng
Dar am început să plâng
Fin’că ea nu m-a lăsat
Tare m-a mai supărat.
Să mai ştii, dragă bunică
Nu mai sunt aşa de mică
Şi la noi e vară, vară
Şi alerg, alerg pe-afară…
Facem baie pe terasă
Şi avem casă frumoasă
Mami însă câteodată
Pare că e supărată
Iar eu ca s-o-nveselesc
La ea-n  braţe mă opresc
Sug o porţie de lapte
Şi adorm, se face noapte
Iar în vis, ce bucurie!
Ţie mie, ţie mie…

8/25/2010    09:36:01  Buzău

Tags: ,

Leave a Reply