<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Slova Copiilor &#187; Australia</title>
	<atom:link href="http://copii-crestini.ro/tag/australia/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://copii-crestini.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Wed, 08 Sep 2010 04:58:47 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1</generator>
		<item>
		<title>Ioan Miclău(Australia):POVEŞTILE NATURII</title>
		<link>http://copii-crestini.ro/ioan-miclauaustraliapovestile-naturii_534.html</link>
		<comments>http://copii-crestini.ro/ioan-miclauaustraliapovestile-naturii_534.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 14:58:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Botis Radu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>
		<category><![CDATA[Australia]]></category>
		<category><![CDATA[naturii]]></category>
		<category><![CDATA[povestile]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://copii-crestini.ro/?p=534</guid>
		<description><![CDATA[CEAPA ŞI PĂTRUNJELUL    Se povesteşte până în ziua de azi, cum odată, pe vremuri, trăind în aceeaşi grădină şi în bună vecinătate, Ceapa începu a se lăuda în faţa Pătrunjelului despre familia sa aleasă, “alium cepa”, care la rândul ei aparţine celei “Liliaceae”. Apoi despre rubedeniile ei, prazul, usturoiul, shalotul, laleaua cea frumoasă şi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>CEAPA ŞI PĂTRUNJELUL</p>
<p> </p>
<p> Se povesteşte până în ziua de azi, cum odată, pe vremuri, trăind în aceeaşi</p>
<p>grădină şi în bună vecinătate, Ceapa începu a se lăuda în faţa Pătrunjelului despre familia sa aleasă, “alium cepa”, care la rândul ei aparţine celei “Liliaceae”. Apoi despre rubedeniile ei, prazul, usturoiul, shalotul, laleaua cea frumoasă şi celelalte.</p>
<p>Cum Pătrunjelul asculta liniştit doar uşor clătinându-şi frunzele sale ornate, ceapa continuă povestirea sa cu multă mândrie:<span id="more-534"></span></p>
<p>-Eu sunt cea mai veche plantă, zarzavatul cel mai căutat şi folosit la bucătării. Până şi filosofii lumii m-au cercetat, egiptenii antici mă asemănau cu însuşi Universul. Ei, ce zici Patrunjelule? O ceapă, aşa cum mă vezi, sunt simbol al marelui univers! De când sunt indienii indieni şi chinezii chinezi, eu sunt onorată şi la bucătăria lor!</p>
<p>-Bine, bine, Ceapă, numai faptul că stai lângă mine în această grădină frumoasă, e un semn bun pentru tine, de recuoaşterea ce o ai la Grădinarul nostru, dar se pare că tu nu mă cunoşti prea bine pe mine, îi răspunse Pătrunjelul. Apoi, uiţi că uneori eşti atât de obraznică încât faci oamenii să lăcrimeze numai cât se ating de tine!</p>
<p>-Ascultă tu, Pătrunjelule, sunt curioasă să te cunosc, dar să ştii că eu sunt şi farmacistă, iar când îi fac pe oameni să lăcrimeze, de fapt le spăl ochii de praf şi uscăciuni! Aşa să ştii!&#8230;</p>
<p>-Dacă tu eşti o farmacistă, îi răspunse Pătrunjelul, să ştii că eu sunt un doctor! Numele meu latin este “Petroselinum crispum”, am şi eu rudenii nobile, numai să-ţi amintesc câteva mai de seamă cum sunt: mărarul, ţelina, leuşteanul, morcovul, sfecla roşie, cu toţii farmacişti licenţiaţi! De mai mult de două mii de ani trăiesc peste tot în lume, cresc şi în piatră! Aşa să ştii&#8230; Apoi eu sunt însuşi leac de vindecare până şi la muşcăturile otrăvitoare ale scorpionilor. Sunt şi sirop dulce ce întăreşte creierul oamenilor, frunzele mele curăţă rinichii şi întăresc inimile fiinţelor! Mă folosesc până în ziua de azi toate popoarele mediteraniene, mă au de bine şi bucătăriile engleze cărora m-au dăruit romanii cei antici, ce să mai zic de bucătăriile francezilor şi ale grecilor! În ţara acestui grădinar ce ne udă acum rădăcinile şi ne aşează în această povestire, am existat din totdeauna după cât îmi aduc aminte!”</p>
<p>-Hai, mai taci din gură se încruntă ceapa, căci uite, iar vine să ne ude cu apă, ca să creştem bine şi folositoare!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://copii-crestini.ro/ioan-miclauaustraliapovestile-naturii_534.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>IOAN MICLĂU (Australia):CÂNTEC DE LEAGĂN</title>
		<link>http://copii-crestini.ro/ioan-miclau-australiacantec-de-leagan_30.html</link>
		<comments>http://copii-crestini.ro/ioan-miclau-australiacantec-de-leagan_30.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 26 Jun 2009 06:14:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Botis Radu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Diverse]]></category>
		<category><![CDATA[Australia]]></category>
		<category><![CDATA[cintec]]></category>
		<category><![CDATA[Ioan]]></category>
		<category><![CDATA[leagan]]></category>
		<category><![CDATA[miclau]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://copii-crestini.ro/?p=30</guid>
		<description><![CDATA[                                „O” nani, nani, floricea,                                    Tu eşti a noastră mică stea,                                    Nu plânge tu, iubirea mea!”                                      De-un blestem dulce-am fost legat,                                    De când eram copil în sat!                                    Ştiţi cum? Vă spun acum, acum!                                    Cum alţi copii sculptam praful din drum                                      Când dintr-un geam aur arar: [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>                                „O” nani, nani, floricea,</strong></p>
<p><strong>                                   Tu eşti a noastră mică stea,</strong></p>
<p><strong>                                   Nu plânge tu, iubirea mea!”<span id="more-30"></span></strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                                   De-un blestem dulce-am fost legat,</strong></p>
<p><strong>                                   De când eram copil în sat!</strong></p>
<p><strong>                                   Ştiţi cum? Vă spun acum, acum!</strong></p>
<p><strong>                                   Cum alţi copii sculptam praful din drum</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                                   Când dintr-un geam aur arar:</strong></p>
<p><strong>                                   „Ioanee, tu nici n-ai habar,</strong></p>
<p><strong>                                   Că-n leagăn plânge fata mea?</strong></p>
<p><strong>                                   Ţi-am spus, doar să-ngrijeşti de ea!”</strong></p>
<p><strong>            </strong></p>
<p><strong>                                   Eu speriat, intrai în curte:</strong></p>
<p><strong>                                   „O! Nani, nani, floricea,</strong></p>
<p><strong>                                   Tu eşti a noastră mică stea,</strong></p>
<p><strong>                                   Nu plânge tu, iubirea mea!”</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                                   Dar prea jucai leagănul mic</strong></p>
<p><strong>                                   Eram şi eu pe-atunci pitic,</strong></p>
<p><strong>                                   Cu susu-n jos se-ntoarse, dar!</strong></p>
<p><strong>                                   Iar dedesubt, steluţa cu amar.</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                                   Plângea de să ridice satul:</strong></p>
<p><strong>                                   Iar mama ei, lăsându-şi aluatul:</strong></p>
<p><strong>                                   „Tu vrei să îmi omori fetiţa?</strong></p>
<p><strong>                                   O, pupe-i mama ochii şi guriţa!”</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                                   Şi-mi zise iar: „Să ai grijă mai bine!”</strong></p>
<p><strong>                                   Şi-n grijă-o am şi astăzi lângă mine!</strong></p>
<p><strong>                                   „O! Nani, nani, Floricea,</strong></p>
<p><strong>                                   Tu eşti a noastră mică stea,</strong></p>
<p><strong>                                   Nu plânge tu, iubire mea!”</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                        (O poezie adevărată)</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                                               </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>                                   </strong></p>
<p><strong>                                   </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://copii-crestini.ro/ioan-miclau-australiacantec-de-leagan_30.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
